Pozitionarea pe prize

Am sa ma tot repet, dar imi place foarte mult definitia eficientei in escalada, varianta Oliver Batar: ” A fi eficient inseamna sa te pozitionezi pe prize cu minim de efort”.

Escalada este un sport complex si ma surprinde mereu. Este bine sa te detasezi uneori de latura de forta si de gheara si sa vezi si partea “boema” a sportului (nu prea mult ca dupa aia in loc sa cataram gasim motive pentru esec).

Cum ne pozitionam pe prize ? Exista oare o pozitie de eficienta maxima pe care trebuie sa o cautam? Este pozitia de eficienta maxima, eficenta la maxim pentru toti cataratorii?

Nu prea sunt simple raspunsurile astea, dar clar sunt cateva realitati.

Chiar daca avem doar doua puncte de de sustinere pe panou, sunt convins ca avem destul de multe variante: cum ne pozitionam degetele, papucul pe prize, cum ne asezam bazinul, unde stau coatele, unde stau genunchii, ce facem cu celelate doua “potentiale puncte” (mana, piciorul libere sau mainile picioarele)……

Am luat un mic exemplu de la o etapa de campionat national din noiembrie 2011.

Acelasi pasaj, un nr. restrans de prize, patru cataratori- fiecare s-a pozitionat intr-un alt fel pentru a urca.

Primul catarator Mircea. A ales o varianta cu calcaiul (o tehnica pe care o stapaneste destul de bine). A inaintat cu mana stanga.

Kobe si-a pozitionat picioarele fluture, stanga dreapta si s-a dus cu dreapta

Zuzu, si-a pus mai toata greutatea in piciorul stang, dreptul mai mult la echilibru si probabil cu mana stanga a apucat priza tot din stanga.

Alex, si-a pozitionat picioarele la fel ca Zuzu, doar ca la mana si-a incarcat greutatea in stanga si probabil a inaintat cu dreapta.

Din pacate nu am avut poze si cu ultimul concurent in acest pasaj pentru a vedea daca mai avem posibilitati.

Cu siguranta eficienta in a sta pe prize sau a trece un pasaj are o infatisare diferita pentru fiecare catarator in parte.

Have fun, just climb,

Marian Cobarlie